La Teatrul Coquette din Bucure\u0219ti, luna aprilie se \u00eencheie cu o nou\u0103 sear\u0103 de oper\u0103 ARIE \u0218I ECOU, av\u00e2nd-o ca protagonist\u0103 pe soprana Cristina Fieraru, acompaniat\u0103 de Maxim Belciug, cu chitara sa c\u00e2t o orchestr\u0103. \u00cen miez de prim\u0103var\u0103, cei doi aduc pe scen\u0103 un program vibrant, plin de emo\u021bie, \u00een care vocea splendid\u0103 a sopranei transform\u0103 fiecare partitur\u0103 \u00eentr-o poveste de iubire, bucurie, dor, speran\u021b\u0103, tinere\u021be. De la ariile delicate ale operelor baroce, p\u00e2n\u0103 la explozia de via\u021b\u0103 a ritmurilor spaniole \u0219i energia solar\u0103 a can\u021bonetelor napolitane, seara promite un spectacol vocal total, \u00een care soprana Cristina Fieraru str\u0103luce\u0219te, iar chitara face o uluitoare demonstra\u021bie de for\u021b\u0103 \u0219i rafinament, pun\u00e2nd \u00een valoare vocea senza\u021bional\u0103 \u0219i preaplinul de emo\u021bii al acestei muzici de o uluitoare frumuse\u021be.<\/p>\n\n\n\n
Programul include partituri celebre ale repertoriului liric, printre care madrigalul \u201eAmarilli, mia bella\u201d de Giulio Caccini, probabil cel mai frumos c\u00e2ntec de dragoste scris vreodat\u0103, ne\u00eentrecutele \u0219lag\u0103re baroce \u201eOmbra mai f\u00f9\u201d, din opera Serse, \u0219i \u201eLascia ch\u2019io pianga\u201d, din opera Rinaldo, ambele de Georg Friedrich H\u00e4ndel, ori lamento-ul Didonei din opera \u201eDido \u0219i Aeneas\u201d de Henry Purcell.<\/p>\n\n\n\n
Henry Purcell este considerat a fi unul dintre cei mai importan\u021bi compozitori ai epocii baroce \u0219i \u00eentemeietorul operei na\u021bionale engleze, fiind autorul unor minunate crea\u021bii vocale \u00een englez\u0103, o limb\u0103 destul de dificil de pus pe muzic\u0103. S-a n\u0103scut la Londra, \u00een 1659 (ziua exact\u0103 nu este cunoscut\u0103, dar exist\u0103 indicii c\u0103 ar fi fost 10 septembrie), \u00eentr-o familie de muzicieni, \u0219i a dovedit o puternic\u0103 \u00eenclina\u021bie c\u0103tre muzic\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Se crede c\u0103, deja la v\u00e2rsta de 9 ani, compunea excelent.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai timpurie oper\u0103 a sa este o od\u0103 \u00eenchinat\u0103 Regelui Charles, cu ocazia zilei sale de na\u0219tere din 1670. \u0218i-a \u00eenceput cariera muzical\u0103 ocup\u00e2nd postul de corist \u00een cadrul Capelei Regale a lui Charles al II-lea, iar din 1679 a devenit organist la Westminster Abbey, unde, se spune, c\u00e2nta at\u00e2t de frumos \u00eenc\u00e2t oamenii veneau s\u0103-i ofere bani, ceea ce provoca tensiuni \u00eentre colegi \u0219i apropia\u021bi. De altfel, a \u0219i fost \u00eenmorm\u00e2ntat l\u00e2ng\u0103 orga la care a c\u00e2ntat. A compus muzic\u0103 \u00een diverse genuri, versatilitatea sa permi\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 abordeze forme diferite: muzic\u0103 sacr\u0103, muzic\u0103 de teatru, instrumental\u0103 sau vocal\u0103. Un mare succes \u00een epoc\u0103 l-au avut lucr\u0103rile sale scenice numite semi-opere, un soi de tranzi\u0163ie \u00eentre teatrul cu m\u0103\u015fti \u015fi oper\u0103. A murit la doar 36 de ani, \u00een circumstan\u021be r\u0103mase neclare. O teorie spune c\u0103 s-ar fi intoxicat cu ciocolat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
O alt\u0103 teorie ar fi aceea c\u0103, \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00eentr-o noapte t\u00e2rziu de la teatru, so\u021bia l-a \u00eencuiat afar\u0103, iar Purcell a prins frig \u0219i a r\u0103cit, de aici tr\u0103g\u00e2ndu-i-se moartea. Cel mai probabil, \u00eens\u0103, a murit de tuberculoz\u0103, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o contribu\u021bie remarcabil\u0103 la dezvoltarea muzicii engleze. Dar ambi\u021bia cea mare a lui Purcell era de a scrie oper\u0103. A reu\u0219it o singur\u0103 dat\u0103: lucrarea sa \u201eDido \u0219i Aeneas\u201d este o capodoper\u0103 de la prima la ultima not\u0103, cu o construc\u021bie muzical\u0103 impresionant\u0103 \u0219i melodii de o sensibilitate aparte, a\u0219a cum este \u0219i aria \u201eWhen I am laid in earth\u201d, cunoscut\u0103 \u0219i ca \u201elamento-ul Didonei\u201d, pe care publicul o va putea asculta pe viu, \u00een interpretarea sopranei Cristina Fieraru, \u00een concertul de duminic\u0103, 27 aprilie 2025, de la Teatrul Coquette. Iar pentru ca bucuria s\u0103 fie deplin\u0103, la final, publicul va avea ocazia de a sta de vorb\u0103 cu arti\u0219tii, \u00een tihn\u0103, \u00een foaierul teatrului, la un pahar de vin oferit cu drag de Crama Histria.<\/p>\n\n\n\n
Din 2024, soprana Cristina Fieraru a ini\u021biat, \u00eempreun\u0103 cu chitaristul Maxim Belciug, seria de concerte ARIE \u0218I ECOU, menit\u0103 s\u0103 ofere publicului prilejul unor \u00eent\u00e2lniri cu frumuse\u021bea \u0219i diversitatea repertoriului liric \u00eentr-o prezentare adaptat\u0103 la o scen\u0103 de teatru mic, unde intimitatea dintre arti\u0219ti \u0219i public \u0219i lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere \u2013 mai direct\u0103, mai sincer\u0103, mai vie \u2013 de aceast\u0103 muzic\u0103 nepieritoare.<\/p>\n\n\n\n
Concertul de duminic\u0103, 27 aprilie 2025, are loc la Teatrul Coquette din Bucure\u0219ti (Calea C\u0103l\u0103ra\u0219i 94) \u0219i \u00eencepe la ora 19:00. Biletele sunt disponibile pe platformele online iabilet.ro, mystage.ro, eventim.ro, kompostor.ro \u0219i eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari @ teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic \u00eentre 11-19), urm\u00e2nd a fi ridicate de la teatru, \u00eenainte de \u00eenceperea spectacolului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La Teatrul Coquette din Bucure\u0219ti, luna aprilie se \u00eencheie cu o nou\u0103 sear\u0103 de oper\u0103 ARIE \u0218I ECOU, av\u00e2nd-o ca protagonist\u0103 pe soprana Cristina Fieraru, acompaniat\u0103 de Maxim Belciug, cu chitara sa c\u00e2t o orchestr\u0103. \u00cen miez de prim\u0103var\u0103, cei doi aduc pe scen\u0103 un program vibrant, plin de emo\u021bie, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1165,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2,5],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1164"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1164"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1164\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1166,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1164\/revisions\/1166"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1165"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}