{"id":1294,"date":"2025-05-29T16:07:56","date_gmt":"2025-05-29T16:07:56","guid":{"rendered":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/?p=1294"},"modified":"2025-05-29T16:08:00","modified_gmt":"2025-05-29T16:08:00","slug":"obiceiuri-alimentare-in-romania-cumparaturi-si-risipa-studiu-up-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/2025\/05\/29\/obiceiuri-alimentare-in-romania-cumparaturi-si-risipa-studiu-up-romania\/","title":{"rendered":"Obiceiuri alimentare \u00een Rom\u00e2nia: cump\u0103r\u0103turi \u0219i risip\u0103 &#8211; studiu Up Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n<p>Aproape jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni arunc\u0103 m\u00e2ncare g\u0103tit\u0103, potrivit unui nou studiu realizat de Up Rom\u00e2nia, unul dintre principalii juc\u0103tori din industria beneficiilor extrasalariale, \u00een parteneriat cu Reveal Marketing Research. Acest comportament se men\u021bine la un nivel \u00eengrijor\u0103tor \u0219i anul acesta, \u00een ciuda faptului c\u0103 obiceiurile de cump\u0103rare a produselor alimentare au r\u0103mas constante, comparativ cu datele analizate anul trecut.<\/p>\n\n\n\n<p>83% dintre responden\u021bi au declarat c\u0103 fac cump\u0103r\u0103turi de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentar\u0103 continu\u0103 s\u0103 fie o problem\u0103 major\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u00e2ncarea g\u0103tit\u0103 acas\u0103 r\u0103m\u00e2ne principala form\u0103 de consum, \u00een sc\u0103dere u\u0219oar\u0103 fa\u021b\u0103 de anul trecut, cu cele mai ridicate valori \u00eenregistrate \u00een r\u00e2ndul femeilor (7,5 din 10 mese) \u0219i al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii \u00eentre 18 \u0219i 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la cre\u0219terea risipei alimentare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eRom\u00e2nia arunc\u0103 anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente \u2013 echivalentul a 150 de kilograme pe persoan\u0103. Este un fenomen care are consecin\u021be nu doar economice, ci \u0219i sociale \u0219i de mediu. De aceea, la Up Rom\u00e2nia ne implic\u0103m activ \u00een reducerea risipei alimentare prin programe \u0219i ini\u021biative menite s\u0103 \u00eencurajeze un consum responsabil \u0219i sustenabil,&#8221; a declarat Elena Pap, Director Europa Up Group.<\/p>\n\n\n\n<p>Risipa alimentar\u0103 r\u0103m\u00e2ne o provocare, \u00een ciuda con\u0219tientiz\u0103rii<\/p>\n\n\n\n<p>Majoritatea rom\u00e2nilor declar\u0103 c\u0103 se confrunt\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal cu o risip\u0103 de bani, din cauza alimentelor pe care le arunc\u0103. Dac\u0103 66% dintre responden\u021bi au declarat c\u0103 arunc\u0103 alimente \u00een valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj dep\u0103\u0219esc pragul de 200 lei. Tinerii continu\u0103 s\u0103 raporteze pierderi mai mari, \u00een timp ce persoanele peste 55 de ani demonstreaz\u0103 o gestionare mai eficient\u0103 a alimentelor \u0219i o con\u0219tientizare mai clar\u0103 a impactului financiar.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u00e2ncarea g\u0103tit\u0103 r\u0103m\u00e2ne principalul tip de aliment care ajunge la co\u0219ul de gunoi (46%), urmat\u0103 de p\u00e2ine \u0219i produse de panifica\u021bie (39%), fructe (28%) \u0219i legume (27%). Tinerii \u00eentre 18 \u0219i 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risip\u0103, \u00een contrast cu v\u00e2rstnicii, care arunc\u0103 semnificativ mai pu\u021bin.<\/p>\n\n\n\n<p>Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentar\u0103 se num\u0103r\u0103 cump\u0103r\u0103turile \u00een exces (43%) \u0219i prepararea unor cantit\u0103\u021bi prea mari de m\u00e2ncare (39%), obiceiuri \u00eent\u00e2lnite mai ales \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor \u00eentre 25 \u0219i 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma m\u00e2ncarea re\u00eenc\u0103lzit\u0103 \u0219i lipsa educa\u021biei privind planificarea \u0219i conservarea alimentelor \u2013 aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risip\u0103 alimentar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Atitudinile rom\u00e2nilor arat\u0103 o con\u0219tientizare \u00een cre\u0219tere, dar \u0219i diferen\u021be genera\u021bionale<\/p>\n\n\n\n<p>Rom\u00e2nii \u00eencep s\u0103 con\u0219tientizeze din ce \u00een ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre responden\u021bi consider\u00e2nd-o o problem\u0103 grav\u0103 \u2013 \u00een special femeile \u0219i persoanele cu v\u00e2rste \u00eentre 35 \u0219i 44 de ani. Sentimentul dominant este vinov\u0103\u021bia, resim\u021bit mai intens de femei (63%) \u0219i de adul\u021bii \u00eentre 45\u201355 de ani (59%).<\/p>\n\n\n\n<p>Atunci c\u00e2nd vine vorba de m\u0103suri concrete, femeile se declar\u0103 mai implicate dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii \u00een combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarc\u0103 prin comportamente mai sustenabile: arunc\u0103 cel mai pu\u021bin, au pierderi financiare reduse (84% estimeaz\u0103 pierderi sub 50 de lei pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103) \u0219i respect\u0103 \u00een continuare reguli \u00eenv\u0103\u021bate din familie, precum \u201es\u0103 nu arunci m\u00e2ncarea&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<p>Majoritatea responden\u021bilor aplic\u0103 deja obiceiuri menite s\u0103 reduc\u0103 risipa: depozitarea corect\u0103 \u0219i congelarea alimentelor (82%), planificarea cump\u0103r\u0103turilor (78%) \u0219i estimarea corect\u0103 a por\u021biilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei \u0219i de persoanele \u00eentre 35\u201344 de ani, \u00een timp ce deschiderea fa\u021b\u0103 de astfel de solu\u021bii este mai redus\u0103 \u00een r\u00e2ndul tinerilor \u00eentre 25 \u0219i 34 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eRezultatele studiului din acest an confirm\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii, \u00een special persoanele mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i femeile, manifest\u0103 un interes crescut fa\u021b\u0103 de reducerea risipei alimentare. De\u0219i comportamentele tinerilor arat\u0103 \u00eenc\u0103 o predispozi\u021bie mai mare spre risip\u0103, presiunea social\u0103 \u0219i accesul la informa\u021bii pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esen\u021bial s\u0103 continu\u0103m s\u0103 investim \u00een educa\u021bie \u0219i con\u0219tientizare pentru a construi o cultur\u0103 alimentar\u0103 sustenabil\u0103&#8221; a men\u021bionat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.<\/p>\n\n\n\n<p>Valorile culturale din familie \u0219i educa\u021bia continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze comportamentul alimentar<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru 46% dintre rom\u00e2ni, regula \u201es\u0103 nu arunci m\u00e2ncarea&#8221; era impus\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u2013 mai ales \u00een cazul celor peste 45 de ani. \u00cen schimb, genera\u021biile mai tinere au fost mai pu\u021bin expuse acestor norme tradi\u021bionale. Expresii precum \u201eg\u00e2nde\u0219te-te la copiii fl\u0103m\u00e2nzi&#8221; sunt amintite de 69% dintre responden\u021bi, \u00een special de femei \u0219i de cei cu v\u00e2rste \u00eentre 35 \u0219i 55 de ani, ceea ce indic\u0103 o influen\u021b\u0103 clar\u0103 a normelor culturale asupra percep\u021biei risipei.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai mult de jum\u0103tate dintre responden\u021bi (53%) recunosc c\u0103 tradi\u021biile \u0219i valorile familiei \u00een care au crescut le influen\u021beaz\u0103 comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% \u00een r\u00e2ndul celor peste 55 de ani, indic\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u00eentre educa\u021bia tradi\u021bional\u0103 \u0219i grija fa\u021b\u0103 de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declar\u0103 mai pu\u021bin influen\u021ba\u021bi de aceste valori \u2013 doar 43% \u00een segmentul 25\u201334 ani \u0219i 40% \u00een r\u00e2ndul celor de 18\u201324 ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Tinerii, cei mai predispu\u0219i la risip\u0103, dar \u0219i receptivi la presiunea social\u0103<\/p>\n\n\n\n<p>Comportamentul alimentar al Genera\u021biei Z (18\u201324 ani) indic\u0103 un nivel ridicat de risip\u0103 \u2013 ace\u0219tia arunc\u0103 cel mai frecvent m\u00e2ncare g\u0103tit\u0103 \u0219i raporteaz\u0103 pierderi financiare s\u0103pt\u0103m\u00e2nale mai mari. \u00cen acela\u0219i timp, tot ei sunt cei care resimt cel mai acut presiunea social\u0103 atunci c\u00e2nd arunc\u0103 alimente \u2013 34% dintre tinerii din aceast\u0103 categorie declar\u0103 c\u0103 simt acest lucru, comparativ cu 28% din totalul e\u0219antionului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acela\u0219i timp, tinerii sub 35 de ani prefer\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare comanda de m\u00e2ncare la domiciliu sau mesele \u00een ora\u0219. De altfel, reprezentan\u021bii Genera\u021biei Z (18-24 ani) iau, \u00een medie, 2 din 10 mese la restaurant.<\/p>\n\n\n\n<p>Totodat\u0103, deschiderea lor fa\u021b\u0103 de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai sc\u0103zut\u0103, comparativ cu persoanele \u00eentre 35 \u0219i 44 de ani, care se remarc\u0103 printr-o implicare crescut\u0103 \u00een combaterea risipei.<\/p>\n\n\n\n<p>Datele studiului eviden\u021biaz\u0103 o con\u0219tientizare tot mai mare la nivelul societ\u0103\u021bii privind risipa alimentar\u0103, dar \u0219i diferen\u021be semnificative \u00eentre genera\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te comportamentele \u0219i percep\u021biile. Consolidarea educa\u021biei alimentare \u0219i promovarea unor obiceiuri responsabile r\u0103m\u00e2n pa\u0219i esen\u021biali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social \u0219i ecologic.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiul a fost realizat online \u00een r\u00e2ndul persoanelor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u2013 56+ ani, din mediul urban, pe un e\u0219antion N=1017 responden\u021bi. Eroarea maxim\u0103 de e\u0219antionare este +\/-3.1% la un nivel de \u00eencredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.<\/p>\n\n\n\n<p>Up Rom\u00e2nia face parte din Grupul Up, deserve\u0219te peste 25.000 de clien\u021bi \u0219i peste 1.3 milioane de beneficiari pe Up Dejun, Up, Cadou, Up Vacan\u021b\u0103, Up Cultur\u0103. La ace\u0219tia se adaug\u0103 peste 1.2 milioane de beneficiari pe Up Social din 150 de proiecte sociale na\u021bionale \u0219i locale care au fost realizate \u00een ultimii 6 ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu o prezen\u021b\u0103 de peste 22 de ani \u00een Rom\u00e2nia, compania ofer\u0103 diverse instrumente de motivare \u0219i solu\u021bii financiare avantajoase pentru performan\u021ba businessului\u202fcompaniilor, printre care se num\u0103r\u0103 produse \u0219i servicii pentru salaria\u021bi, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, servicii dedicate comercian\u021bilor, precum \u0219i solu\u021bii personalizate pentru modernizarea sectorului de ac\u021biune social\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de pia\u021b\u0103 full-service, specializat\u0103 \u00een marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiz\u0103 \u00een peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede c\u0103 cercetarea de pia\u021b\u0103 reprezint\u0103 baza deciziilor corecte \u0219i a pozi\u021bion\u0103rii brandurilor. Solu\u021biile calitative \u0219i cantitative ajut\u0103 de 16 ani companii din Rom\u00e2nia \u0219i alte \u021b\u0103ri din Europa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aproape jum\u0103tate dintre rom\u00e2ni arunc\u0103 m\u00e2ncare g\u0103tit\u0103, potrivit unui nou studiu realizat de Up Rom\u00e2nia, unul dintre principalii juc\u0103tori din industria beneficiilor extrasalariale, \u00een parteneriat cu Reveal Marketing Research. Acest comportament se men\u021bine la un nivel \u00eengrijor\u0103tor \u0219i anul acesta, \u00een ciuda faptului c\u0103 obiceiurile de cump\u0103rare a produselor alimentare [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1295,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[2,5],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1294"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1294"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1294\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1296,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1294\/revisions\/1296"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1295"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}