{"id":1447,"date":"2025-06-27T15:20:30","date_gmt":"2025-06-27T15:20:30","guid":{"rendered":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/?p=1447"},"modified":"2025-06-27T15:20:32","modified_gmt":"2025-06-27T15:20:32","slug":"bucurestenii-respira-un-aer-tot-mai-toxic-60-din-poluare-vine-din-trafic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/2025\/06\/27\/bucurestenii-respira-un-aer-tot-mai-toxic-60-din-poluare-vine-din-trafic\/","title":{"rendered":"Bucure\u0219tenii respir\u0103 un aer tot mai toxic: 60% din poluare vine din trafic"},"content":{"rendered":"\n<p>Starea mediului se degradeaz\u0103 de la an la an \u00een Bucure\u0219ti \u0219i impune m\u0103suri urgente pentru o calitate mai bun\u0103 a vie\u021bii locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urban\u0103 este insuficient\u0103 raportat la indica\u021biile Uniunii Europene, infrastructura gri \u0219i de\u0219eurile aglomereaz\u0103 Capitala, iar schimb\u0103rile climatice aduc riscuri considerabile pentru bucure\u0219teni, arat\u0103 cea de-a doua edi\u021bie a raportului \u201eStarea mediului \u00een Bucure\u0219ti\u201d, realizat de Funda\u021bia Comunitar\u0103 Bucure\u0219ti prin Platforma de mediu pentru Bucure\u0219ti. Raportul eviden\u021biaz\u0103 astfel nevoia unei strategii clare pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii aerului \u0219i de ac\u021biune structural\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor, organiza\u021biilor \u0219i locuitorilor ora\u0219ului, prin m\u0103suri sustenabile pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n<p>Traficul intens, arderea de\u0219eurilor \u0219i activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din Bucure\u0219ti s\u0103 fie din ce \u00een ce mai greu de respirat. Ora\u0219ul este sufocat zilnic de un num\u0103r mare de ma\u0219ini, dintre care peste jum\u0103tate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului \u201eStarea mediului \u00een Bucure\u0219ti\u201d. Centralele termice polueaz\u0103 \u0219i ele semnificativ, fiind sursa principal\u0103 pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf \u0219i pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot \u0219i dioxidul de carbon. La toate acestea se adaug\u0103 fumul rezultat din arderea de\u0219eurilor \u00een localit\u0103\u021bile din jurul Capitalei, care aduce \u00een aer substan\u021be periculoase.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen multe cartiere din Bucure\u0219ti se \u00eenregistreaz\u0103 frecvent dep\u0103\u0219iri ale limitelor legale pentru mai mul\u021bi poluan\u021bi. O problem\u0103 tot mai accentuat\u0103 este \u0219i ozonul de la nivelul solului, care se formeaz\u0103 \u00een zilele caniculare \u0219i favorizeaz\u0103 apari\u021bia smogului fotochimic, un tip de poluare periculoas\u0103 care afecteaz\u0103 \u00een special copiii, v\u00e2rstnicii \u0219i persoanele cu afec\u021biuni respiratorii.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceste dep\u0103\u0219iri vin \u00een contextul \u00een care Bucure\u0219tiul se confrunt\u0103 cu schimb\u0103ri climatice care conduc la veri tot mai fierbin\u021bi. Anul 2024 a fost cel mai c\u0103lduros din istoria ora\u0219ului, cu o temperatur\u0103 medie de 27,43\u00b0C, cu aproape 6\u00b0C peste media obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Aproape 80% din suprafa\u021ba ora\u0219ului este acoperit\u0103 de asfalt sau construc\u021bii, ceea ce \u00eenseamn\u0103 mai pu\u021bin\u0103 r\u0103coare natural\u0103 \u0219i mai mult disconfort. \u00cen acela\u0219i timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegeta\u021bie urban\u0103. Raportul privind starea mediului arat\u0103 c\u0103 Bucure\u0219tiul a pierdut peste 500 de hectare de spa\u021bii verzi din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, iar doar 60% dintre apartamente \u0219i 55% dintre case sunt la mai pu\u021bin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai pu\u021bin dec\u00e2t recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii usca\u021bi propu\u0219i pentru t\u0103iere \u00een 2024 sunt aproape la fel de mul\u021bi ca cei planta\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i rar men\u021bionat\u0103, biodiversitatea urban\u0103 este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a ecosistemului ora\u0219ului. Anul trecut, au fost \u00eenregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale s\u0103lbatice precum \u0219erpi, vulpi sau c\u0103priori, semn c\u0103 natura exist\u0103 chiar \u0219i \u00een cele mai nea\u0219teptate locuri, dar \u00eenc\u0103 nu este protejat\u0103 printr-un plan clar.<\/p>\n\n\n\n<p>Construc\u021biile noi continu\u0103 s\u0103 sufoce ora\u0219ul, iar transportul sustenabil e ignorat<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre 2010 \u0219i 2023, \u00een Capital\u0103 au fost construite peste 268.000 de locuin\u021be, multe pe foste spa\u021bii verzi sau industriale, f\u0103r\u0103 investi\u021bii adecvate \u00een infrastructur\u0103. \u00cen paralel, mobilitatea sustenabil\u0103 este ignorat\u0103. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferent\u0103 este insuficient\u0103. Bucure\u0219tiul nu a \u00eenceput \u00eenc\u0103 nici tranzi\u021bia de la transportul motorizat c\u0103tre op\u021biuni mai sustenabile care s\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii mediului. Doar 1,25% din vehiculele \u00eenmatriculate sunt electrice, iar eficien\u021ba re\u021belei de transport necesit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative, ora\u0219ul av\u00e2nd nevoie urgent\u0103 de tranzi\u021bie c\u0103tre solu\u021bii nepoluante.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, gestionarea de\u0219eurilor r\u0103m\u00e2ne \u0219i ea deficitar\u0103. Din cele aproape 564.000 de tone de de\u0219euri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectiv\u0103 este slab implementat\u0103, iar agricultura urban\u0103 este aproape inexistent\u0103. Bucure\u0219tiul r\u0103m\u00e2ne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circular\u0103, desi men\u021bionat\u0103 \u00een strategii, necesit\u0103 \u00een continuare mult de lucru, mai arat\u0103 raportul Funda\u021biei Comunitare Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eCapitala are nevoie urgent\u0103 de un mediu mai s\u0103n\u0103tos. Starea actual\u0103 este un imbold la schimbare \u00een mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bun\u0103 a vie\u021bii \u0219i un ora\u0219 mai bun de tr\u0103it. Raportul pe care \u00eel lans\u0103m ast\u0103zi este nu doar o oglind\u0103 a realit\u0103\u021bii mediului bucure\u0219tean pe care o sim\u021bim cu to\u021bii, ci mai ales un instrument care ne dorim s\u0103 devin\u0103 reper. Printr-o strategie bazat\u0103 pe date clare, putem trece \u00eempreun\u0103 la ac\u021biuni concrete pentru c\u0103 un viitor mai bun \u0219i un mediu mai s\u0103n\u0103tos \u00een Capital\u0103\u201d, spune Alina Kasprovschi, director executiv Funda\u021bia Comunitar\u0103 Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>Organiza\u021biile civice atrag constant aten\u021bia asupra problemelor de mediu din Bucure\u0219ti \u0219i se implic\u0103 \u00een identificarea \u0219i analiza m\u0103surilor relevante pentru protec\u021bia \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii mediului. Un sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul a 26 de ONG-uri \u0219i 9 grupuri de ini\u021biativ\u0103 civic\u0103 arat\u0103 c\u0103 cele mai mari provoc\u0103ri sunt lipsa spa\u021biilor verzi, poluarea aerului \u0219i modul deficitar \u00een care sunt gestionate de\u0219eurile. Aproape 73% dintre organiza\u021biile respondente cred \u00eens\u0103 c\u0103 aceste probleme pot fi rezolvate \u0219i deja se implic\u0103, \u00een parteneriat cu institu\u021biile publice, \u00een procesul de luare a deciziilor \u0219i elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun \u00een Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, sec\u021biunea Cercetare.<\/p>\n\n\n\n<p>Platforma de mediu pentru Bucure\u0219ti este un program strategic dezvoltat de Funda\u021bia Comunitar\u0103 Bucure\u0219ti \u0219i ING Bank Rom\u00e2nia, lansat \u00een 2021. Programul \u00ee\u0219i propune s\u0103 transforme problemele de mediu cu care oamenii se confrunt\u0103 \u00een proiecte viabile pentru Bucure\u0219ti \u0219i bucure\u0219teni. Platforma de mediu pentru Bucure\u0219ti a fost creat\u0103 pentru a aduce \u00eempreun\u0103 speciali\u0219ti din societatea civil\u0103, din mediul academic \u0219i din companii, cet\u0103\u021beni, activi\u0219ti, politicieni \u0219i administra\u021bie pentru a ac\u021biona coordonat \u00een vederea rezolv\u0103rii problemelor complexe de mediu care afecteaz\u0103 Bucure\u0219tiul. Prin direc\u021bii esen\u021biale precum cercetarea, finan\u021barea \u0219i colaborarea, Platforma colecteaz\u0103 date \u0219i exemple concrete pentru a \u00een\u021belege provoc\u0103rile de mediu \u0219i solu\u021biile propuse de societatea civil\u0103, mobilizeaz\u0103 resurse financiare pentru implementarea \u0219i scalarea acestora \u0219i creeaz\u0103 un cadru de colaborare \u00eentre ONG-uri, companii private \u0219i administra\u021bia public\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Platforma a finan\u021bat 39 de proiecte cu peste zece milioane de lei.<\/p>\n\n\n\n<p>Funda\u021bia Comunitar\u0103 Bucure\u0219ti pune \u00eempreun\u0103 donatori, ONG-uri \u0219i grupuri de ini\u021biativ\u0103 pentru a dezvolta comunit\u0103\u021bi puternice \u0219i solidare \u00een Bucure\u0219ti \u0219i Ilfov. \u00cen cei 13 ani de activitate, funda\u021bia a finan\u021bat 875 de proiecte \u0219i burse, cu o valoare total\u0103 de peste 28 milioane de lei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Starea mediului se degradeaz\u0103 de la an la an \u00een Bucure\u0219ti \u0219i impune m\u0103suri urgente pentru o calitate mai bun\u0103 a vie\u021bii locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urban\u0103 este insuficient\u0103 raportat la indica\u021biile Uniunii Europene, infrastructura gri \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1448,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5,4],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1447"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1447"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1447\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1449,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1447\/revisions\/1449"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1448"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}