Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti \u00eencepe programul extern \u00een anul 2025 cu un proiect special care prezint\u0103 istoria \u0219i farmecul capitalei Rom\u00e2niei, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelic\u0103. Organizat\u0103 \u00een parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti \u0219i sus\u021binut\u0103 de Ambasada Rom\u00e2niei \u0219i Consulatul General al Rom\u00e2niei la Londra, s\u0103rb\u0103toarea cuprinde vernisajul expozi\u021biei \u201eBucure\u0219ti: H\u0103r\u021bi \u00een mi\u0219care\u201d \/ \u201eBucharest: Moving Maps\u201d \u0219i un concert de muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 cu melodiile iconice ale Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic \u0219i alte legende muzicale ale vremii. <\/p>\n\n\n\n
Evenimentul este dedicat Zilei Culturii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei \u0219i va avea loc pe 15 ianuarie 2025, \u00eentre orele 19:00 \u2013 21:30, la sediul Institutului Cultural Rom\u00e2n, Pia\u021ba Belgrave nr. 1, Londra SW1X 8PH, Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n
Invita\u021bi speciali: Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti & curator al expozi\u021biei, baritonul Cozmin Sime, chitaristul \u0219i compozitorul Heiko Pape \u0219i pianista Giulia Glennon.<\/p>\n\n\n\n
Despre expozi\u021bia \u201eBucure\u0219ti: H\u0103r\u021bi \u00een mi\u0219care\u201d<\/p>\n\n\n\n
Publicul londonez \u0219i cel rom\u00e2nesc din capitala Marii Britanii este invitat s\u0103 descopere Bucure\u0219tiul privind o selec\u021bie de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti \u0219i s\u0103-l asculte pe curatorul expozi\u021biei, dr. Adrian Majuru, care va sus\u021bine o prelegere despre istoria capitalei Rom\u00e2niei \u0219i despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. <\/p>\n\n\n\n
\u201eIstoria este precum o hart\u0103 a geografiilor \u00een continu\u0103 schimbare. Iar Strada este continentul care s-a modificat continuu pe m\u0103sura preocup\u0103rilor noastre cotidiene, dar mai ales pe m\u0103sura proiec\u021biilor noastre de via\u021b\u0103. Bucure\u015ftiul a fost \u00een ultimele dou\u0103 sute de ani o adev\u0103rat\u0103 aren\u0103 a confrunt\u0103rilor \u00eentre \u00abnou\u00bb \u015fi \u00abvechi\u00bb, \u00eentre ora\u015ful oriental care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na s\u0103 d\u0103inuie \u015fi ora\u015ful modern care s-a luptat \u00eendelung s\u0103 prind\u0103 contur. <\/p>\n\n\n\n
Construirea unui ora\u015f modern din perspectiv\u0103 urbanistic\u0103 \u00een Bucure\u015fti a reprezentat o prioritate pentru \u00abintelighen\u0163ia\u00bb rom\u00e2neasc\u0103 a secolului al XIX-lea. Acest proces s-a \u00eencadrat de la bun \u00eenceput curentului de integrare european\u0103. Procesul de modernizare al Bucure\u015ftilor a \u00eenceput \u00een secolul al XIX-lea, cunoscute fiind \u00een acest sens reu\u015fitele edilitar-urbanistice ale primarilor Pake Em. Protopopescu (1888-1891), Barbu \u0218tef\u0103nescu Delavrancea (1899-1901), Mihail I. Cantacuzino (1901-1906) \u015fi a fost continuat \u00een prima parte a secolului XX. <\/p>\n\n\n\n
Pentru ultima perioad\u0103 amintit\u0103, primariatul lui Dem I. Dobrescu (1929-1934) a fost punctul de plecare al moderniz\u0103rii edilitare. Dem I. Dobrescu a \u00eencercat s\u0103 dea o nou\u0103 definire urban\u0103 Bucure\u015ftilor. Activitatea lui a fost continuat\u0103 \u015fi cu prilejul serb\u0103rii \u00abLunii Bucure\u015ftilor\u00bb (9 mai-9 iunie). Acestea au debutat \u00een 1935 \u015fi au luat sf\u00e2r\u015fit \u00een 1940. \u00cenceput\u0103 cu primariatul lui Dem I. Dobrescu, modernizarea edilitar\u0103 a continuat cu primariatul lui Al. Gh. Donescu (1934-1938) \u015fi s-a \u00eencheiat cu primariatul generalului Victor Dombrovski (1938-1940 \u0219i 1944-1948).<\/p>\n\n\n\n
Istoria, oric\u00e2t de liniar\u0103 ar fi ea \u00een obi\u0219nuin\u021ba oferit\u0103 de \u0219coal\u0103 sau de via\u021ba de zi cu zi, \u00eentotdeauna \u00abea\u00bb se afl\u0103 cu privirea \u00eendreptat\u0103 spre oamenii care-i dau con\u021binut, form\u0103 \u0219i mai ales, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are. Totul \u021bine de umanitate \u0219i de evolu\u021bia ei \u00een cadrul unui timp determinat, al fiec\u0103rei genera\u021bii, iar \u00een extensie, al fiec\u0103rei civiliza\u021bii\u201d, a scris Adrian Majuru \u00een pliantul expozi\u021biei.<\/p>\n\n\n\n
Creat special pentru aceast\u0103 ocazie, concertul prezint\u0103 pre\u021bioase lucr\u0103ri muzicale din deceniile trecute. C\u00e2ntecele mult \u00eendr\u0103gite dau via\u021b\u0103 unei frumoase pove\u0219ti despre via\u021ba \u0219i iubirile unui personaj fictiv din perioada interbelic\u0103. Conceptul recitalului este creat de baritonul Cozmin Sime, iar aranjamentele muzicale sunt realizate de chitaristul \u0219i compozitorul Heiko Pape. Acompaniament la pian de Giulia Glennon.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti \u00eencepe programul extern \u00een anul 2025 cu un proiect special care prezint\u0103 istoria \u0219i farmecul capitalei Rom\u00e2niei, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelic\u0103. Organizat\u0103 \u00een parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucure\u0219ti \u0219i sus\u021binut\u0103 de Ambasada Rom\u00e2niei \u0219i Consulatul General al Rom\u00e2niei la Londra, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":331,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/330"}],"collection":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=330"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/330\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":332,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/330\/revisions\/332"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=330"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=330"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/oraexacta.net\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=330"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}