Câte ore de somn sunt necesare în funcție de vârstă și alte elemente de profil personal

Somnul este una dintre cele mai importante activități ale vieții noastre, chiar dacă în mod ironic este și una dintre cele pe care oamenii tind să le neglijeze cel mai des.

Mulți cred că se pot adapta la nopți scurte, la ore neregulate sau la un program aglomerat care lasă somnul pe ultimul loc, dar corpul nu funcționează după compromisuri. Fiecare vârstă are propriile nevoi, iar organismul reacționează diferit la lipsa odihnei.

În timp ce un copil are nevoie de un număr mare de ore de somn pentru a crește și a se dezvolta armonios, un adult are nevoie de un alt tip de echilibru, iar un vârstnic poate vedea cum corpul său schimbă ritmul de la o etapă la alta.

Totuși, orele necesare nu sunt singurul element important; stilul de viață, nivelul de stres, activitatea fizică, starea de sănătate și chiar temperamentul personal influențează calitatea odihnei.

Una dintre cele mai clare reguli stabilite de specialiști este aceea că somnul nu funcționează la fel pentru toată lumea. Deși există recomandări generale pentru fiecare categorie de vârstă, oamenii diferă mult între ei, iar necesarul real poate varia între limite destul de largi.

De exemplu, doi adulți de aceeași vârstă pot avea nevoi complet diferite, unul simțindu-se perfect odihnit după șapte ore, în timp ce altul are nevoie de nouă ore pentru a funcționa la capacitate maximă. Orice diferență în stilul de viață poate influența aceste limite.

Orele de somn în funcție de vârstă

Somnul copiilor este cel mai influențat de perioadele de creștere. Nou-născuții pot dormi aproape toată ziua, uneori chiar până la șaisprezece sau șaptesprezece ore, pentru că organismele lor funcționează după un ritm încă incomplet format.

Pe măsură ce trec la stadiul de bebeluși mai mari și apoi la copii mici, nevoia începe să scadă ușor, dar rămâne totuși mult mai mare comparativ cu adolescenții și adulții. Copiii de vârstă preșcolară au în general nevoie de un somn cuprins între zece și doisprezece ore, pentru că în această perioadă corpul și creierul lor se dezvoltă intens.

Un copil care doarme insuficient poate deveni iritabil, cu un nivel de concentrare scăzut și cu o poftă mai mare de dulciuri sau gustări, pentru că organismul încearcă să compenseze lipsa odihnei.

Adolescenții, deși li se spune adesea că sunt leneși, au o nevoie mare de somn. Corpul lor trece prin schimbări hormonale importante, iar creierul încă se dezvoltă într-un ritm alert.

De aceea, un adolescent ar trebui să doarmă între opt și zece ore, chiar dacă majoritatea reușește doar șase sau șapte. Programul școlar, activitățile extracurriculare și timpul petrecut pe telefon sau la jocuri pot reduce semnificativ timpul de odihnă, iar consecințele se văd în atenție scăzută, schimbări de dispoziție și dificultăți în învățare.

Adulții au în medie nevoie de șapte până la nouă ore de somn pe noapte. Această plajă destul de largă se explică prin diferențele dintre oameni, dar și prin modul în care corpul fiecăruia tolerează stresul, activitatea fizică și programul zilnic.

Cineva care are un job solicitant, mult efort intelectual, responsabilități familiale sau activitate sportivă intensă poate avea nevoie de odihnă mai mare decât cineva care duce un stil de viață mai lejer.

Când adulții dorm prea puțin, primele semne apar rapid: dificultate de concentrare, iritabilitate, scădere în performanța mentală și fizică, poftă de mâncare crescută și chiar probleme legate de imunitate.

Pentru persoanele de peste șaizeci sau șaptezeci de ani, orele necesare rămân în general aceleași ca la adulți, dar calitatea somnului poate fi diferită. Mulți se trezesc mai devreme, adorm mai greu sau au perioade de somn fragmentate.

Corpul nu mai gestionează somnul la fel de eficient, iar unele afecțiuni comune vârstei pot afecta și ele odihna. Chiar și așa, nevoia generală se menține în jurul a șapte sau opt ore, dar ele pot fi împărțite între somnul de noapte și un pui de somn în timpul zilei.

Alte elemente de profil personal care influențează somnul

Vârsta este doar unul dintre factorii care determină necesarul de odihnă. Un alt element important este nivelul de stres. Persoanele care trec prin perioade solicitante, au responsabilități mari sau se confruntă cu anxietate au nevoie adesea de mai mult somn pentru a compensa consumul nervos.

Totodată, stresul poate afecta capacitatea de a adormi, iar un somn de proastă calitate nu este suficient pentru recuperare. De aceea, orele pot crește, dar rezultatul nu este mereu satisfăcător.

Activitatea fizică joacă și ea un rol important. Cine face sport regulat doarme mai bine și mai adânc. Totuși, efortul foarte intens poate avea efectul invers, mai ales dacă este făcut seara târziu.

Organismul activ fizic are nevoie de ore suplimentare pentru refacerea musculaturii, ceea ce poate modifica nevoile obișnuite față de cineva sedentar. În schimb, sedentarismul reduce calitatea somnului și poate duce la treziri dese sau la dificultatea de a adormi.

Starea de sănătate generală nu poate fi ignorată. Persoanele cu probleme respiratorii, dureri cronice, tulburări hormonale sau afecțiuni cardiace au deseori un somn fragmentat și în multe cazuri au nevoie de mai mult timp pentru a se simți odihnite.

Există și situații în care somnul este afectat de medicamente, iar dozele sau tratamentele pot modifica tiparul obișnuit al odihnei.

Un alt aspect interesant ține de cronotipul personal, adică predispoziția înnăscută de a fi o persoană matinală sau nocturnă. Cei care sunt activi dimineața adorm mai devreme și se trezesc mai repede, în timp ce persoanele nocturne funcționează cel mai bine după-amiaza sau seara și pot avea dificultăți să respecte un program standard.

Această diferență nu este o problemă în sine, dar poate influența cât de odihnit se simte cineva chiar și după același număr de ore.

Există și influențe externe care nu țin de organism, cum ar fi mediul în care cineva doarme. O cameră prea luminoasă, prea zgomotoasă sau cu temperatură nepotrivită poate reduce calitatea somnului și poate face necesare ore suplimentare.

De asemenea, tehnologia folosită înainte de culcare poate afecta ciclurile naturale, iar expunerea la lumină albastră întârzie procesul de adormire, mai ales la tineri și adolescenți.

În concluzie, necesarul de somn nu este o cifră fixă valabilă pentru toți oamenii, ci un interval care se ajustează în funcție de vârstă, stil de viață, sănătate și tipar biologic.

Fiecare persoană ar trebui să își observe propriile semne ale odihnei sau oboselii și să înțeleagă ce anume îi influențează recuperarea. Indiferent de vârstă, somnul rămâne esențial pentru funcționarea optimă a minții și a corpului, iar respectarea nevoilor proprii este cea mai sigură cale spre un stil de viață echilibrat și sănătos.